Vinurile

DE CE VINURILE 1000 DE CHIPURI ?

Intr-o lume a vinului plina de chateau-uri , domenii si alte lume celebre noi suntem niste chipuri, pentru unii anonime, pentru cei care ne cunosc probabil niste inconstienti , care nu vor sa produca milioane de sticle ci fericire pe chipul catorva oameni.

Traditie ?

Despre traditie in domeniul vinului se vorbeste mult pe plaiurile romanesti, din pacate exista putina. Insa traditia se poate naste oricand, istoria se face acum si vine din munca, din pasiune, din inovatie, iar rezultatul nu este reprezentatat de milioane de sticle ci de un vin diferit care sa starneasca mirare, uimire sau macar o injuratura.

DE CE ROMANIA SI MAI ALES CUM SI CAT !!

Ce suntem noi daca vom incerca sa producem vinuri asemanatoare celor din Bordeaux, Burgundia sau Toscana ? Niste copii si acelea probabil nereusite. Si chiar daca ar fi reusite, ce valoare are o copie?

Trebuie sa terminam cu paralela 45 aceeasi cu Bordeaux sau Toscana, noi avem alt climat, alt pamant, alti oameni si putem face vinuri deosebite, mai bune sau mai proaste aici timpul si criticii vor judeca.

Sa nu uitam ca vinul este o placere iar analiza lui este plina de subiectivitate.

DESCRIERE VINURI SI ASOCIERI !!

Nu vă oferim informaţii de genul “vin cu o ţinută remarcabilă, cu personalitate, sau asocieri gastronomice complexe”. Noi credem ca se asociaza in general cu prietenii dar poate fi degustat si singur.

Pentru noi cei care astazi avem posibilitatea sa degustam acest vin, poate nu conteaza cine este autorul vinului, cine munceste via, cui a apartinut acel pamant.

In semn de respect, la primele vinuri pe care le-am produs am hotarat ca fiecare vin sa poarte numele si chipul persoanei de la care noi am preluat acel pamant.

Cantea, Luscan, Iordache, nu sunt doar nume de familie este povestea bunicilor si parintilor nostri. Generatii aprope pierdute in lupta cu o societate care nu ia respectat, aflati in permanenta la cheremul celor care ne-au condus la un moment dat. Deposedati de bunuri de regimul comunist si repusi in drepturi dupa 60 de ani, intr-o batjocura totala, prea tarziu pentru a mai putea sa isi indeplineasca visele. Unii sunt departe de tara, unii traiesc dezradacinati prin orase dormitor, altii pierduti pe ulitele pline de noroi, prea batrini si saraci pentru a mai o lua de la inceput. Cam asa arata ceea ce numim astazi traditia romaneasca.

Aceste vinuri nu sunt un memorial al durerii, ele reprezinta speram noi, un vis implinit, un semn de respect, o recuperare morala a istoriei noastre, a chinurilor indurate, a dragostei fata de pamant si ceea ce el ne poate oferi.